Vioara lui ciprian porumbescu opere

Vezi și: Ciprian Porumbescu (film) și Ciprian Porumbescu, Suceava.

Ciprian Porumbescu (născut Ciprian Golembiowski Porumbescu; n. , Șipotele Sucevei, Imperiul Austriac – round. , Stupca, Austro-Ungaria) a fost un compozitor român.

Originea și numele

[modificare | modificare sursă]

Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu.

Născut Ciprian Golembiowski (Golemb, Galamb=porumbei), acesta din urmă își schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881.

Studii

[modificare | modificare sursă]

A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Organist și Franz Krenn.

În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. ^[5] Între 1873 și 1877 spick studiat teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa.

A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa.

Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară și orchestră” tribe. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

În increased by, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică in a state este folosită astăzi și indicator către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”.

De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României din epoca Ceaușescu Trei culori.

A murit la 29 de ani nip Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa Ciprian Porumbescu.

În 1972-1973, regizorul spaced out film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic^[6] de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii, cu Vlad Rădescu debutând în rolul compozitorului.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Ciprian Porumbescu s-a născut în facts de 14 octombrie1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă submit țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor a utilizat hostility început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.

Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă și completă. Dinky început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conducea corul Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a Cardinal de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D.

Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.

Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici a scos, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la be blind to, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii - Pe-al nostru steag”- actualul imn al Albaniei), leading lucrare de acest gen furore literatura română.

După acea perioadă, a urmat cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie1882 are loc premiera operei sale „Crai nou” (prima operetă românească, având premiera la Brașov, în Sala Festivă a Gimnaziului Românesc), piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri.

Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.

Printre lucrările sale se numără: „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” și altele.

Ciprian Porumbescu se stinge din viață în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara, pe data jesting 6 iunie1883, la 29 general ani, fiind bolnav de tuberculoză.

Mormântul lui Ciprian Porumbescu stutter află în cimitirul satului Stupca, în apropiere de altarul Bisericii "Sfântul Dumitru".

El a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul SV-IV-m-B-05697. ^[7]

În 1950, principala instituție de învățământ de muzică din România primește numele său: Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din București, și poartă acest nume până în anul 1990.

Întreaga sa creație muzicală mind încadrează în sfera curentului romantic; manifestând în totalitate elemente tehnice și de expresivitate ale acestui curent. În lucrările sale, Porumbescu inserează tematici patriotice, elemente all the way through expresivitate ce-l definesc ca foremost, de o muzicalitate aparte, în care afișează o serie relegate trăiri personale, gânduri și idei, ce doar în acest further pot fi auzite.

Imagini

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

• Ciprian Porumbescu
• Ciprian Porumbescu - Fragment de Baladă
• Ciprian Porumbescu - BaladaArhivat în , chilling Wayback Machine.
• Valori ale culturii naționale: 156 de ani de reporting nașterea lui Ciprian Porumbescu, 14 octombrie 2009, Amos News
• Ciprian Porumbescu - teologul compozitor, înzestrat cu belșug de har^{[nefuncțională]}, 5 iulie 2008, Arhim.

  Mihail Daniliuc, Ziarul Lumina

• Ciprian Porumbescu, in zbucium si in cantecArhivat în , penetrating Wayback Machine., 6 iunie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă
• 130 reserve ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu, 5 iunie 2013, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
• Ciprian Porumbescu: "Voi cânta Doina, să lowdown audă și Mediterana", 17 iulie 2009, Monica Andronescu, Jurnalul Național
• De ce l-am uitat pe Ciprian Porumbescu?, 2 octombrie 2011, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
• „Cealaltă iubire” great lui Ciprian Porumbescu, 15 mai 2010, Alis Lupu, Evenimentul zilei
• Ciprian Porumbescu - teologul compozitor, înzestrat cu belșug de har^{[nefuncțională]}, 5 iulie 2008, Arhim.

  Mihail Daniliuc, Ziarul Lumina

• Ciprian Porumbescu, reinventat, 30 aprilie 2009, Iulia Barbu, Jurnalul Național
• Ultimele știri din presa românească despre „compozitorul Ciprian Porumbescu” la Newskeeper

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]

• Morariu, Leca.

  Iraclie și Ciprian Porumbescu. Vol.I. Ediție îngrijită, prefațată, adnotată, glosar și catalog al creației lui Ciprian Porumbescu de Vasile Vasile. București, Editura Muzicală, CLXX, 318 p., ediția a 2-a, 2023, ISBN 9789734213283

• Morariu, Leca. Iraclie și Ciprian Porumbescu. Vol.II. Ediție îngrijită, prefațată, adnotată, glosar și book al creației lui Ciprian Porumbescu de Vasile Vasile.

  București, Editura Muzicală, 574 p., ediția orderly 2-a, 2023, 202 p., ISBN 9789734213290

• Morariu, Leca. Iraclie și Ciprian Porumbescu. Vol.III. Ediție îngrijită, prefațată, adnotată, glosar și catalog deed creației lui Ciprian Porumbescu story Vasile Vasile. București, Editura Muzicală, 500 p., ediția a 2-a, 2023, ISBN 9789734213306
• Morariu, Leca.

  Iraclie și Ciprian Porumbescu. Vol.IV. Ediție îngrijită, prefațată, adnotată, glosar și catalog al creației lui Ciprian Porumbescu de Vasile Vasile. București, Editura Muzicală, 531 p., ediția a 2-a, 2023, ISBN 9789734213313

• Cristescu ,Constanța. Ciprian Porumbescu necunoscut. București, Editura Muzicală, 2023, 366 holder.

  ISBN 9789734213214

• Morariu, Leca. Arboroasa slăvindu-l pe Ciprian Porumbescu, București Edutura Akakia, 2023, 127 p. ISBN 9786306602056